România după Marea Unire

1. Economia 2. Societatea

1. Noua Românie, cea de după Unire, se deosebea în chip fundamental de cea existentă înainte de 1914. De la 137.000 kilometri pătraţi cât avusese înainte de primul război mondial, România a ajuns la 295.049 kilometri pătraţi, adică printre ţările mijlocii ale Europei, iar populaţia a trecut de la 7,2 milioane locuitori înainte de 1914 la 16,3 milioane.

Revoluţia de la 1848-1849

1. Cauzele şi ţelurile revoluţiei române
2. Desfăşurarea revoluţiei
3. Caracterul revoluţiei şi semnificaţia Revoluţiei române

1. Revoluţia europeană din 1848 a izbucnit în luna ianuarie la Palermo. În februarie regele Franţei era răsturnat la Paris, iar în martie populaţia Vienei era în stradă. Impactul acestei cascade a revoluţiilor democratice a fost resimţit şi în principatele române.

Revenirea la democraţie

1. Postcomunismul 1990-1996
2. România după 1996

1. România post-revoluţionară se găseşte într-un cadru geopolitic schimbat: comunismul s-a prăbuşit peste tot în Europa; datorită dezagregării URSS, România se alege cu doi vecini noi, Ucraina şi Moldova; începe criza iugoslavă care a dus la dezmembrarea ţării vecine.

Regulamentele organice

1. Regulamentele organice şi importanţa lor
2. Domniile regulamentare

1. Regulamentele organice, care reprezintă prima constituţie românească, au fost redactate în timpul administraţiei generalului Pavel Kiseleff, de către două comisii formate din mari boieri din cele două ţări, puse sub conducerea consulului general al Rusiei.

Regimul naţional - comunist

1. Destinderea
2. Socialismul dinastic

1. Din 1965, România cunoaşte, vreme de 24 de ani, un regim naţional-comunist, care a fost calificat ca neostalinism şi apoi ca socialism dinastic. Acestui regim i-a pus capăt revoluţia declanşată la Timişoara în 16 decembrie 1989.

Regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

1. Crearea statului totalitar
2. Politica externă

1. Proclamarea Republicii Populare Române nu a fost expresia unei voinţe populare, ci rezultatul unui dictat al comuniştilor dirijaţi din exterior de către Moscova.

Regalitate şi religie

1. Statul dac în timpul lui Burebista
2. Dacia de la Burebista la Decebal
3. Statul dac în timpul lui Decebal
4. Religia dacilor

1. În secolele I î.Hr. – I d.Hr., societatea geto-dacică a cunoscut o perioadă de apogeu. Înfloritoarea civilizaţie a fierului, structurarea tot mai clară a societăţii s-au reflectat în plan politic prin apariţia statului dac. Aceasta a fost o monarhie militară, având uneori un caracter teocratic.

Războiul pentru întregirea naţională

1. România în relaţiile internaţionale
2. Începutul primului război mondial.