Cronologie - Constituțiile din România

1787 - Constituția Americană;

1821 - Cererile norodului Românesc;

1822 - Constituția cărvunarilor;

1828-1834 - ocupația militară rusă;

1829 - tratatul de la Adrianopol, prin care Rusia devine putere protectoare a Principatelor;

1831 - constituția belgiană;

1831 si 1832 - au intrat in vigoare, in Tara Românească şi Moldova, primele documente cu rol constituțional, in sens modern, Regulamentele Organice;

3-5 mai, 1848 - Petițiunea Națională de la Blaj;

Cronologie - Autonomii locale si instituții centrale în spațiul românesc (sec IX-XVIII)

Începutul secolului al XI-lea - Legenda Sfântului Gerard atestă cucerirea maghiară a voievodatelor conduse de Gyla și respectiv, Ahtum.

În secolul al XI-lea - în Dobrogea, Ana Comnena îi pomenește pe Tatos,Seslav și Satza, șefi ai unor formațiuni politice din care însă puteau face parte și români. Din secolul al XII-lea - Transilvania a fost organizată ca voievodat sub suzeranitatea regatului medieval maghiar.

Unirea şi reformele lui Cuza

1. Unirea Principatelor
2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

1. Obiectiv major al revoluţiei de la 1848, ideea unirii Principatelor a devenit, după înfrângerea Revoluţiei principalul element de coeziune al cercurilor liberale româneşti.

Ungurii, saşii şi secuii

1. Ungurii
2. Secuii
3. Saşii

1. Maghiarii, de origine fino-ugrică, sunt originari din zona Asiei Centrale, dinspre regiunile Munţilor Altai. Ei au înaintat spre apus ocupând succesiv ţinuturile de stepă între cursul mijlociu al Volgăi şi munţii Ural, apoi cele dintre Nipru şi Don, pentru a ajunge în nordul Mării Negre.

Transilvania de la voievodat la principat

1. Originea şi caracteristicile voievodatului 2. Organizarea Transilvaniei 3. Statutul politic al românilor din Transilvania 4. Constituirea principatului Transilvaniei

Ţările Române în secolele XVII-XVIII

1. Politică şi diplomaţie în secolul al XVII-lea
2. Habsburgii şi fanarioţii

1. Instaurată în întreg spaţiul românesc, suzeranitatea otomană n-a afectat autonomia ţărilor române, care şi-au menţinut instituţiile interne, ca şi structura socială şi economică.

Romanitate şi creştinism

1. Romanitate la Dunărea de jos
2. Creştinismul

1. Evacuarea oficială a Daciei romane după 271 nu a însemnat renunţarea din partea Romei la controlul ţinuturilor nord-dunărene. Până în secolul al VII-lea acestea au rămas în sfera de influenţă politico-militară, economică şi culturală romană. O dovedesc repetatele reorganizări ale regiunilor sud-dunărene, atenţia acordată frontierei Dunării şi Dobrogei.

Românii şi statele vecine

1. Cnezate şi voievodate 2. Românii şi statele vecine

1. Cele mai vechi formaţiuni politice româneşti au fost semnalate în interiorul arcului carpatic. Astfel, în secolul al IX-lea sunt atestate în Transilvania:

• voievodatul lui Gelu cu cetatea de scaun la Dăbâca;

• voievodatul lui Glad cu cetatea de scaun la Cuvin;

Românii din afara graniţelor - Memorandumul

1. Bucovina
2. Basarabia
3. Transilvania

1. În 1775, Imperiul Habsburgic a anexat Bucovina. Prin corupţie, şantaj şi presiune militară, acest teritoriu ce făcuse parte din Moldova a devenit o provincie austriacă la sfârşitul războiului ruso-turc (1768-1774) în virtutea echilibrului.

România în al doilea război mondial

1. Regimul antonescian 1940-1944
2. De la războiul din est la cel din vest

1. Ion Antonescu, noul conducător al României după abdicarea lui Carol, era un naţionalist şi un adept al regimului autoritar. În alcătuirea guvernului său, el s-a bazat mai întâi pe legionari, iar după ruptura cu aceştia, pe armată.